Prezentare
Herastrau este locul unde Bucurestiul respira. Asezat in jurul celui mai mare parc al orasului — 187 hectare de verdeata, lac si atractii culturale — acest cartier ofera o evadare fermecatoare din agtatia urbana, mentinand in acelasi timp toate conforturile unei zone rezidentiale de lux.
Parcul Regele Mihai I (inca cunoscut pe larg ca Parcul Herastrau) este centrul indiscutabil. Lacul sau gazduieste hidrobiciclete si canotaj vara, aleile atrag alergatori si biciclisti pe tot parcursul anului, iar malul este flancat de restaurante si cafenele. Muzeul Satului, una dintre cele mai bune colectii etnografice in aer liber din Europa, se afla in incinta parcului, oferind o calatorie prin secole de viata rurala romaneasca.
Dincolo de parc, strazile rezidentiale ale Herastraului gazduiesc familii instarite, expatriati si o scena gastronomica in crestere care variaza de la berarii pe malul lacului la fine dining rafinat langa parc. Vara transforma zona in destinatia principala de lifestyle in aer liber a Bucurestiului — un loc unde granita dintre oras si natura se estompeaza placut.
Istorie
Terenul mlastinos din jurul Lacului Herastrau a fost drenat sistematic intre 1930 si 1935 pentru a permite dezvoltarea urbana la periferia nordica a Bucurestiului, transformand aproximativ 187 de hectare de mlastina in spatiu verde viabil. Parcul a fost deschis in 1936, fiind proiectat de arhitectul francez Ernest Pinard si arhitectul roman de origine germana Friedrich Rebhuhn, care au conceput gradinile formale, aleile si promenadele de pe malul lacului de 74 de hectare.
In acelasi an, sociologul Dimitrie Gusti — fondatorul Scolii Sociologice de la Bucuresti — a inaugurat Muzeul Satului pe malul vestic al parcului. La momentul respectiv, era unul dintre primele muzee etnografice in aer liber din lume, incepand cu 33 de complexe de arhitectura populara. Cladiri autentice din fiecare regiune a Romaniei au fost dezasamblate cu grija si reasamblate in Bucuresti. Astazi, colectia a crescut la 123 de complexe, 363 de monumente si peste 50.000 de obiecte.
In 1952, regimul comunist a finalizat Casa Scânteii (acum Casa Presei Libere) la marginea nord-vestica a parcului, in Piata Presei Libere. Proiectata de arhitectul Horia Maicu in stil stalinist si inspirata de Universitatea Lomonosov din Moscova, cladirea masiva a servit ca sediu al presei de stat, gazduind toate ziarele importante, editurile si imprimeriile nationale sub un singur acoperis. Turnul central de 92 de metri, incununat cu o stea (inlaturata ulterior), a devenit unul dintre cele mai recunoscute repere ale Bucurestiului. Astazi, cladirea gazduieste birourile mai multor organizatii media si ramane unul dintre cele mai impresionante exemple de arhitectura realista socialista din Romania.
Pe tot parcursul perioadei comuniste, Parcul Herastrau a servit ca amenajare publica importanta — unul dintre putinele spatii verzi pe care regimul le-a mentinut si chiar extins. Zona din jurul parcului a devenit treptat una dintre cele mai cautate zone rezidentiale din Bucuresti, atragand elita politica si culturala.
In 2017, parcul a fost redenumit oficial Parcul Regele Mihai I in onoarea ultimului rege al Romaniei, care a decedat in acel an. In ciuda schimbarii oficiale de nume, majoritatea bucurestenilor continua sa-i spuna Herastrau — o dovada a cat de profund este inradacinat numele original in identitatea orasului.
Arhitectura
Arhitectura Herastraului spune povestea unei dezvoltari progresive din anii 1930 pana in prezent. Cele mai vechi structuri din zona se gasesc in Muzeul Satului — 123 de asezari taranesti autentice transplantate din toata Romania, reprezentand traditii de constructie care acopera secole.
In afara parcului, arhitectura rezidentiala este predominant din a doua jumatate a secolului al XX-lea. Blocurile din era comunista gazduiesc majoritatea rezidentilor, formele lor utilitare atenuate de copacii maturi si spatiile verzi bine intretinute. Dezvoltarile mai recente includ complexe de apartamente moderne si comunitati rezidentiale cu paza care reflecta statutul premium al zonei.
Cea mai interesanta trasatura arhitecturala a cartierului este relatia sa cu peisajul. Spre deosebire de centrul Bucurestiului, unde cladirile se apropie de trotuare, structurile din Herastrau se retrag din spatiul verde, creand un sentiment de deschidere si spatiu care este rar in oras. Restaurantele de pe malul lacului si spatiile culturale sunt integrate in peisajul parcului, nu impuse asupra lui.
In coltul nord-vestic al parcului se inalta Casa Presei Libere (initial Casa Scânteii), o cladire stalinista monumentala finalizata in 1952. Turnul sau de 92 de metri domina linia orizontului la capatul Soselei Kiseleff, iar dimensiunile impresionante — proiectata sa gazduiasca toate institutiile media de stat sub un singur acoperis — o fac una dintre cele mai impunatoare structuri ale Bucurestiului. O iubesti sau o detesti, este imposibil de ignorat.
Soseaua Kiseleff, marele bulevard care conecteaza Herastrau de centrul orasului prin Arcul de Triumf, este ea insasi o declaratie arhitecturala — una dintre cele mai elegante abordari ale Bucurestiului, flancata de copaci maturi si vile.
Unde Sa Mananci si Bei
Scena gastronomica din Herastrau graviteaza in jurul parcului. Restaurantele de pe malul lacului domina de-a lungul Soselei Nordului si promenadelor interioare ale parcului, oferind totul de la festinuri la berarie la terase italiene si carne la gratar in stil balcanic, cu vedere spre apa. Zona din jurul Pietei Charles de Gaulle adauga destinatii de cafea de specialitate.

Beraria H este adesea numita cea mai mare berarie din Europa de Sud-Est, intinzandu-se pe malul Lacului Herastrau. Spatiul imens are locuri pentru sute de persoane, cu mancare traditionala romaneasca, o selectie variata de bere la draft si muzica live creand o atmosfera plina de viata. Vara aduce locuri in aer liber pe malul lacului. Este genul de loc construit pentru grupuri, sarbatori si farfurii cu mici. In apropiere, Duman Herastrau ofera o alternativa mai rafinata cu carne excelenta la gratar de influenta turceasca, in timp ce Stadio Park ofera masa italiana prietenoasa cu familiile, chiar in interiorul parcului.

Pentru cafea, BOB Coffee Lab din Piata Charles de Gaulle ramane una dintre destinatiile esentiale de cafea de specialitate din Bucuresti, cu prajire proprie si baristi care-si cunosc meseria. Pe masura ce se lasa seara, Terasa Baraka de pe promenada principala a parcului atrage iubitorii de cocktailuri pe terasa sa de pe malul lacului.
Unde sa mananci si bei in Ghid Cartier Herastrau -- Parc, Restaurante & Sfaturi | Salut Bucuresti
Alegerile noastre testate pentru restaurante, cafenele si baruri
Restaurante
Beraria H Herastrau Beraria H
O berarie imensa pe malul Lacului Herastrau, numita adesea cea mai mare din Europa de Sud-Est. Mancare traditionala romaneasca, bere la draft excelenta, muzica live si divertisment. Construita pentru grupuri si sarbatori.
Duman Duman Herastrau
Un restaurant foarte apreciat la marginea Parcului Herastrau, pe Soseaua Nordului. Carne la gratar si kebab de influenta turceasca si balcanica intr-un cadru rafinat cu vedere spre parc.
Stadio Park Stadio Park
Un restaurant italian in interiorul Parcului Herastrau, cu o terasa spatioasa cu vedere spre verdeata. Pizza, paste si clasice italiene intr-o atmosfera relaxata, prietenoasa cu familiile.
Baruri
Terasa Baraka Terasa Baraka
O terasa-bar pe malul lacului, pe promenada principala a Parcului Herastrau. Cocktailuri, narghilea si gustari de inspiratie mediteraneana cu vedere spre apa. O destinatie populara pentru serile de vara.
O Privire in Trecut
Lacul Herastrau vazut de la terenul expozitiei, iunie 1942 -- parcul creat in anii 1930 in jurul raului Colentina indiguita
Photo: Willy Pragher · CC BY 4.0 · Wikimedia Commons
Expozitia Generala Romana din 1906 in Parcul Carol -- un eveniment de referinta care a impulsionat extinderea Bucurestiului spre nord, catre Herastrau
Photo: Unknown author · Public domain · Wikimedia Commons
Avioane deasupra Lacului Herastrau, 1942 -- parcul si lacul au servit ca fundal dramatic pentru evenimentele din razboi
Photo: Willy Pragher · CC BY 4.0 · Wikimedia Commons